CONSILIUL LEGISLATIV

Aviz nr. 75 / 2013

Dosar nr. 79 / 2013

AVIZ

referitor la proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.9/2012 privind taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule

Analizând proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.9/2012 privind taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, transmis de Secretariatul General al Guvernului cu adresa nr.23 din 12.02.2013,

CONSILIUL LEGISLATIV

În temeiul art.2 alin.(1) lit.a) din Legea nr.73/1993, republicată şi art.46(2) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului Legislativ,

Avizează favorabil proiectul de lege, cu următoarele observaţii şi propuneri:

1. Proiectul de lege are ca obiect modificarea şi completarea Legii nr.9/2012 privind taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, intervenţiile legislative vizând continuarea strategiei de reducere a emisiilor de poluanţi cu impact asupra mediului, urmând să se aplice un timbru de mediu autovehiculelor, în raport cu gradul de poluare. Potrivit Notei de fundamentare, „emiterea prezentului act normativ urmăreşte eliminarea şi reducerea nivelului de afectare a mediului, produs de cel mai important şi agresiv factor de poluare cu emisii cu efect de seră şi anume sursa mobilă.”

            Prin conţinut şi obiectul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, iar în aplicarea dispoziţiilor art.75 alin.(1) din Constituţia României, republicată, prima Cameră sesizată este Senatul.

            Semnalăm că un proiect de ordonanţă a Guvernului având conţinut similar a fost transmis de Secretariatul General al Guvernului spre avizare, cu adresa nr.13 din 23.01.2013, fiind emis avizul favorabil, cu observaţii şi propuneri, nr.45/23.01.2013. Proiectul de ordonanţă menţionat mai sus nu s-a concretizat în plan normativ.

2. Din punct de vedere al dreptului european, demersul de faţă, deşi nu reprezintă transpunerea unui act juridic european, cade, în principal, sub incidenţa reglementărilor statuate la nivelul UE, subsumate Politicii europene în domeniul mediului, în segmentul legislativ - Poluare atmosferică, sectorul - Poluare produsă de autoturisme, prezentând deopotrivă tangenţe, atât cu normele juridice europene integrate Pieţei Interne a UE, cât şi cu cele de natură fiscală, prevăzute ca atare, de dispoziţiile corespondente ale Tratatului privind Funcţionarea Uniunii Europene (TFUE), parte integrantă a Tratatului de la Lisabona.

Menţionăm că iniţial, prin adoptarea Legii nr.9/2012 privind taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, în respectul jurisprudenţei Curţii de Justiţie a Uniunii Europene ( CJUE a statuat în Cauza C-402/09 Tatu că, regimul de impozitare prevăzut de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.50/2008 deşi nu instituia o discriminare directă, stabilea mai degrabă un impozit intern, cu caracter indirect şi discriminatoriu din cauza efectelor sale, descurajând astfel importurile de autovehicule), se înlătura posibilitatea unei taxări discriminatorii rezultate din aplicarea vechilor reglementări incidente în materie (Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.50/2008 cu modificările şi completările ulterioare), astfel că obligaţia fiscală era datorată indiferent de provenienţa autovehiculului.

În acest fel, erau asigurate premisele necesare pentru stabilirea unei legislaţii unitare şi coerente, apte să reglementeze nediscriminatoriu, regimul taxei speciale de poluare pentru autoturisme, în acord cu principiile europene de impozitare, statuate prin dispoziţiile legislaţiei UE, în principal cu cele ale Regulamentului (CE) nr.715/2007 al Parlamentului European şi al Consiliului din 20 iunie 2007 privind omologarea de tip a autovehiculelor în ceea ce priveşte emisiile provenite de la vehiculele uşoare pentru pasageri şi de la vehiculele uşoare comerciale (EURO 5 şi EURO 6) şi privind accesul la informaţiile referitoare la repararea şi întreţinerea vehiculelor.

Mai mult de atât, adoptarea Legii nr.9/2012 privind taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, s-a impus cu acuitate şi din perspectiva necesităţii eliminării şi reducerii nivelului de poluare a mediului produsă de autovehicule, permiţând totodată taxarea corectă şi reală a poluatorilor, bazată pe cantitatea de emisii cu impact asupra mediului produsă de aceştia, respectându-se deopotrivă nivelul taxei specifice în funcţie de norma de poluare stabilită prin directivele sectoriale europene (Directivele 98/69/CE şi 2002/80/CE pentru motoarele Euro 3 şi Euro 4, dar şi Regulamentul (CE) nr.715/2007 pentru motoarele Euro 5 şi Euro 6).

Cu toate acestea, în considerarea faptului că actuala formă a taxei de poluare generează încă în practică o serie de efecte negative şi disfuncţionalităţi, în parte acestea reprezentând consecinţele aplicării Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.1/2012, prin care erau suspendate temporar unele norme ale Legii nr.9/2012, aspecte relevate mai ales prin diferenţa de tratament apărută anterior între vehiculele second-hand achiziţionate de pe piaţa internă pentru care nu se percepea taxă şi autovehiculele aduse din import, pentru care taxa a fost percepută, s-a impus promovarea unui nou demers, destinat exclusiv programelor de mediu şi care să fie consonante cu principiile europene în domeniul protecţiei mediului.

Astfel, dându-se eficienţă principiului „poluatorul plăteşte” , aşa cum arată şi iniţiatorul proiectului analizat, timbrul de mediu pentru autovehicule se va plăti o singură dată de către toţi cei care achiziţionează autovehicule şi le înmatriculează, fără a fi omişi cei care deja le-au achiziţionat şi nu au achitat taxa sub diferite forme. În plus, privitor la modalitatea de calcul a timbrului de mediu pentru emisiile de CO₂ provenite de la autovehicule, aceasta este una unitară, calculându-se de-o manieră identică, indiferent dacă acesta va fi achitat la momentul primei înmatriculări în România ori la momentul primei transcrieri a dreptului de proprietate a autovehiculelor care se înstrăinează după intrarea în vigoare a actului normativ de faţă şi pentru care nu s-a achitat taxa specială pentru autoturisme sau taxa de poluare pentru autovehicule.

3. La partea dispozitivă a art.I pct.2, întrucât, potrivit exigenţelor tehnicii legislative, indicarea elementelor structurale din actul de bază supuse intervenţiilor nu se face prin abrevieri, forma „lit.i)” va fi înlocuită prin „litera i)”.

4. La art.I pct.3, recomandăm să fie introdusă o nouă literă la art.2 din lege, care să definească expresia „timbru de mediu”.

5. La art.I pct.4, referitor la textul propus pentru art.6 alin.(1) lit.a), cuvântul „Anexa” din sintagma „Anexa nr.3” va fi scris cu iniţială mică, observaţie valabilă pentru toate situaţiile similare din proiect.

Referitor la valoarea timbrului de mediu, semnalăm modul diferit de calcul al acestuia în funcţie de norma de poluare. Astfel, dacă pentru autovehiculele având norma de poluare mai mică sau egală cu Euro 4 se face o diferenţiere între motoarele pe benzină şi cele diesel, această diferenţiere nu se regăseşte în cazul motoarelor Euro 5, aspect care ar putea genera inegalitate de tratament.

În acest context, este de menţionat şi faptul că actele Uniunii Europene prin care se stabilesc măsuri privind emisiile de la vehiculele pentru pasageri (a se vedea, în acest sens, Regulamentul CE nr.715/2007 al Parlamentului European şi al Consiliului şi Directiva 98/69/CE a Parlamentului European şi a Consiliului) prevăd în mod diferenţiat pe cele două categorii de combustibil valorile limită pentru emisiile poluante, emisii care în unele cazuri sunt mai mari la benzină decât la diesel.

Ca urmare, este de analizat dacă nu ar fi necesară revederea modalităţii de calcul a valorii timbrului de mediu.

În acest sens, urmează a se aprecia dacă o soluţie mai adecvată, care să asigure o deplină punere în practică a principiului „poluatorul plăteşte”, nu ar fi aceea a introducerii în preţul combustibililor a timbrului de mediu, asigurându-se astfel o aplicare mai eficientă şi echitabilă a acestei componente.

În cazul în care s-ar stabili un timbru de mediu care se plăteşte doar la momentul înmatriculării, nedistingându-se între rulajul ulterior al autovehiculelor, acesta ar putea să reprezinte premisa pentru existenţa unor discriminări între conducătorii auto.

6. La art.I pct.6, pentru respectarea normelor de tehnică legislativă, debutul părţii dispozitive trebuie reformulat, astfel:

„6. La articolul 8 alineatul (1), după litera d), se introduc ...”.

7. La partea dispozitivă a art.I pct.9, pentru corectitudinea redactării, sintagma „art.11¹-11²” trebuie înlocuită prin sintagma „art.11¹ şi 11²”.

            Referitor la aplicarea pe Cartea de Identitate a Autovehiculului a unui autocolant la momentul primirii dovezii plăţii timbrului de mediu, semnalăm faptul că iniţiatorul nu a luat în calcul ipoteza în care, ulterior acestei operaţiuni, cel care l-a plătit să-şi recupereze în instanţă contravaloarea acestuia. În acest sens, precizăm că, în prezent, există numeroase procese privind restituirea actualei taxe de poluare, procese care, datorită perioadei îndelungate de soluţionare, se pot finaliza după schimbarea proprietarului autovehiculului, ajungându-se în situaţia în care deşi pe Cartea de Identitate a Autovehiculului să existe autocolantul respectiv, în realitate taxa de poluare să fi fost deja restituită.

Referitor la norma propusă pentru art.11², pentru precizia exprimării, recomandăm introducerea sintagmei „prevăzut la art.11¹” după substantivul „Autocolantul”.

8. La partea dispozitivă a art.I pct.10, pentru rigoarea redactării, expresia „un nou alineat, alineatul (2)” va fi redată sub forma „un nou alineat, alin.(2)”.

9. La art.II, întrucât vizează modificarea şi înlocuirea anexelor din actul de bază, pentru rigoare normativă, sugerăm ca norma să constituie pct.12 al art. I, cu următoarea formulare:

„12. Anexele nr.1-5 se modifică şi se înlocuiesc cu anexele nr. 1-6 la prezenta lege.”

Pe cale de consecinţă, articolele subsecvente art.II se vor renumerota.

10. La art.III, pentru rigoare normativă, propunem reformularea textului, astfel:

„Art.III. - În termen de 30 zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Hotărârea Guvernului nr.9/2012 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr.9/2012 privind taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, se va modifica şi completa în mod corespunzător”.

11. La art.IV, având în vedere că se preconizează intervenţii legislative asupra actului normativ de bază, recomandăm ca această normă să constituie punct distinct al art.I, respectiv pct.13.

12. La art.VI alin.(1), pentru respectarea uzanţei normative, după numărul şi anul apariţiei actului normativ din norma de trimitere, se va insera titlul acestuia, respectiv „privind Codul fiscal”.

Formulăm prezenta observaţie şi pentru art.VII alin.(2), cu referire la Ordonanţa Guvernului nr.92/2003, unde după numărul şi anul apariţiei se va insera sintagma „privind Codul de procedură fiscală”

La alin.(2), semnalăm că obligaţia de plată a timbrului de mediu cu ocazia primei transcrieri a dreptului de proprietate, în România, asupra unui autovehicul rulat achiziţionat dintr-un Stat Membru este susceptibil a încălca dispoziţiile art.110 paragraful (1) din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, potrivit căruia nici un stat membru nu poate aplica, direct sau indirect, produselor altor state membre, impozite interne de orice natură mai mari decât cele ce se aplică, direct sau indirect, produselor naţionale similare, fiind interzise taxe discriminatorii şi protecţioniste.

Menţionăm că, la data de 7 aprilie 2011, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a pronunţat o hotărâre preliminară in Cauza Ioan Tatu c. statului român, prin Ministerul Finanţelor Publice, Direcţia Generală a Finanţelor Publice Sibiu şi Administraţia Finanţelor Publice Sibiu, Administraţia Fondului pentru Mediu şi Ministerul Mediului, ca urmare a cererii de pronunţare a unei hotărâri preliminare formulate de Tribunalul Sibiu la data de 18 iunie 2009. Curtea de Justiţie a Uniunii Europene s-a pronunţat astfel: „Articolul 110 al Tratatului privind funcţionarea Uniunii Europene (fostul art. 90 CE - n.n.) trebuie interpretat în sensul că se opune ca un stat membru să instituie o taxa pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulaţie, în statul membru menţionat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeaşi vechime şi aceeaşi uzură de pe piaţa naţională.”

Totodată, la data de 7 iulie 2011, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene s-a pronunţat în Cauza C-263/10, Iulian Nisipeanu împotriva Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Gorj, Administraţia Finanţelor Publice Târgu Cărbuneşti şi Administraţia Fondului pentru Mediu, asupra interpretării aceluiaşi art.110 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, pornind de la mai multe întrebări adresate Curţii de Tribunalul Gorj, instanţa investită cu o cerere de restituire a taxei de poluare. Prin această hotărâre, Curtea a reluat considerentele expuse în Hotărârea Tatu, reţinând în paragraful 27 că toate modificările succesive aduse Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.50/2008 prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.208/2008, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.218/2008, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.7/2009 şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.117/2009 menţin un regim de impozitare care descurajează înmatricularea în Romania a unor autovehicule de ocazie cumpărate din alte state membre şi care se caracterizează printr-o uzură şi o vechime importante, în timp ce vehiculele similare puse în vânzare pe piaţă naţională a vehiculelor de ocazie nu sunt în niciun fel grevate de o astfel de sarcină fiscală. S-a conchis în sensul că reglementarea naţionala are ca efect descurajarea importării şi punerii în circulaţie în România a unor autovehicule de ocazie cumpărate din alte state membre şi prin aceasta contravine art.110 al Tratatului privind funcţionarea Uniunii Europene.

Pentru aceste considerente, instanţele judecătoreşti din România au admis numeroase acţiuni care vizau restituirea taxei instituite cu nerespectarea normelor europene. La data de 14 octombrie 2011, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a statuat prin Decizia nr.24/2011 că „Acţiunea având ca obiect obligarea instituţiei prefectului prin serviciul de specialitate, la înmatricularea autovehiculelor second-hand achiziţionate dintr-un alt stat membru al Uniunii Europene, fără plata taxei de poluare prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.50/2008, aprobată prin Legea nr.140/2011, şi fără parcurgerea procedurii de contestare a obligaţiei fiscale prevăzute de art.7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.50/2008, aprobată prin Legea nr.140/2011, este admisibilă”.

13. La art.VII alin.(1), semnalăm că nu se înţelege dacă sunt vizate normele metodologice de aplicare a Legii nr.9/2012, sau normele metodologice de aplicare a prevederilor prezentului proiect de lege, astfel încât recomandăm reformularea corespunzătoare a normei. Formulăm prezenta observaţie şi pentru alin.(3).

14. La art.IX, recomandăm eliminarea normei, ca inutilă, având în vedere că nu reprezintă o menţiune de transpunere a unui act juridic european.

15. La anexe, marcarea acestora se va face după următorul exemplu:

  „Anexa nr.1”

PREŞEDINTE

dr. Dragoş ILIESCU

Bucureşti

Nr.75/13.02.2013